Pachetul 2 carti despre Spurgeon contine titlurile:

1. Pastorul Spurgeon, autor: Geoffrey Chang (Editura Psalmii Cantati)
2. Spurgeon cel uitat, autor: Iain Murray (Editura Multimedia, Arad)

***Cele doua titluri se comercializeaza doar impreuna in acest pachet!

****************

Descriere pentru titlul Pastorul Spurgeon, autor: Geoffrey Chang

In Pastorul Spurgeon, Geoffrey Chang, director al Bibliotecii Spurgeon de la Midwestern Seminary, ne arata cum Spurgeon ne ofera un model de viziune teologica asupra slujirii, in ce priveste predicarea, botezul si Cina Domnului, membralitatea incarcata de semnificatie, conducerea biblica a bisericii, formarea de conducatori si in multe alte privinte.
***
Geoffrey Chang (PhD, Midwestern Baptist Theological Seminary) este profesor asistent de istoria bisericii si teologie istorica, precum si custode al Bibliotecii Spurgeon de la Midwestern Baptist Theological Seminary, din Kansas City, Missouri. Anterior, el a slujit in echipa de la Houston Chinese Church (Houston, Texas) si de la Capitol Hill Baptist Church (Washington, DC), iar, mai recent, a fost pastor asociat la Hinson Baptist Church (Portland, Oregon). Este casatorit cu Stephanie si au trei copii.

ISBN 978-606-95726-8-9

************

Descriere pentru titlul Spurgeon cel uitat, autor: Iain Murray

Editura Multimedia, Arad a publicat a doua editie a volumului Spurgeon cel uitat. Subiectul principal al lucrarii lui Iain Murray este gandirea si invatatura lui Spurgeon. Acel Spurgeon din predici a ramas, in mare parte, un om uitat. In ciuda elogiilor moderne care i se aduc ca „print al predicatorilor” si in ciuda anecdotelor care inca mai circula in lumea evanghelica pe seama talentelor si a umorului sau, unele din cele mai importante aspecte ale lucrarii lui au fost uitate.

Cartea nu este o biografie. Totusi, deoarece forta deosebita a predicilor lui Spurgeon s-a nascut intr-un context istoric definit, capitolele sunt centrate in jurul celor trei mari controverse ale lucrarii sale.

Prima se refera la marturia timpurie a lui Spurgeon impotriva unui evanghelism diluat si controversa care s-a ivit atunci cand, pe baza serviciilor de la Exeter Hall si Surrey Music Hall, a inceput sa atraga atentia pastorilor si a ziarelor, care credeau de mult timp ca genul de teologie, pe care Spurgeon intentiona sa-l restaureze, era ceva de domeniul trecutului.

Spurgeon a avut puncte divergente atat cu hipercalvinismul, cat si cu arminianismul, si, destul de ciudat, au fost pe aceeasi baza. El a sustinut ca omul este responsabil sa creada Evanghelia, insa, din cauza pacatului, este total incapabil sa faca acest lucru. Ratiunea intreaba insa, cum poate o persoana sa fie socotita responsabila de o actiune pe care nu este capabila sa o faca? Acceptand intrebarea ratiunii, hipercalvinismul rezolva problema negand faptul ca exista o obligatie universala de a crede in Hristos, in timp ce arminianismul urmeaza si el ratiunea si rezolva apoi problema altfel, afirmand ca aceasta abilitate trebuie sa fie universala.

Singurul raspuns pe care adevaratul calvinism il poate da deductiilor rationale ale hipercalvinismului si arminianismului este de a afirma, asa cum face apostolul Pavel in Romani 9, ca nu-i este ingaduit omului sa emita judecati despre subiecte pe care Dumnezeu nu a gasit cu cale sa le explice. Punctul forte al teologilor calvinisti a fost hotararea lor de a rezolva totul numai prin Scriptura si acolo unde Scriptura nu ofera solutii la probleme, sa taca si sa I se inchine unui Dumnezeu mare. Spurgeon spune: „Credinta este ratiunea care se odihneste in Dumnezeu”.

Cea de a doua controversa a aparut dintr-o predica pe tema reinnoirii prin botez pe care Spurgeon a tinut-o la data de 5 iunie 1864. Aceasta a fost una dintre cele mai cunoscute predici ale lui si a dus la o dezbatere mult mai vasta decat cea a subiectului botezului. Catalogul British Library, la numele „Spurgeon” prezinta aproape patru coloane de carti si brosuri legate de aceasta controversa.

Ultima controversa importanta, din 1887 pana la moartea sa, cinci ani mai tarziu, la varsta de 57 de ani, se centreaza in jurul protestului sau manifestat fata de miscarea „Down-Grade” din biserici. Aceasta a fost cu siguranta cea mai grea lupta din intreaga sa lucrare si a fost inevitabila, pentru ca, asa cum a scris E. K. Simpson: „Ruptura dintre liber-cugetatorii critici si mesagerii lui Hristos crucificat s-a produs pana la temelie.”

Mostenirea lasata de Spurgeon nu este nici oratoria si nici personalitatea sa – aceste lucruri au pierit ca toate celelalte lucruri trecatoare – ci marturia sa despre intregul plan al lui Dumnezeu si afirmarea marelui principiu al Reformei, ca numai Domnul trebuie sa fie in fata ochilor nostri si gloria Lui trebuie sa fie motivul absolut pentru toate actiunile noastre. Legat de aceasta, n-a fost deloc o coincidenta faptul ca, asa cum Jean Calvin n-a dorit sa-i fie scris niciun epitaf pe piatra funerara, tot asa Spurgeon nu a dorit ca pe piatra sa funerara sa fie scris nimic altceva decat literele „C.H.S.”.